22 Citazioni Essenziali da U Vechju è u Mare di Ernest Hemingway

Ernest Hemingway

À propositu di Ernest Hemingway

Ernest Miller Hemingway (U 21 di lugliu di u 1899 - U 2 di lugliu di u 1961) hè statu un rumanzieru americanu, scrittore di nuvelle, ghjurnalistu è spurtivu. U so stile ecunomicu è sottovalutatu-ch'ellu hà chjamatu teoria di l'iceberg-Avia una forte influenza nantu à a finzione di u XXu seculu, mentre u so stilu di vita avventurosu è a so maghjina publica li anu purtatu ammirazione da e generazioni dopu. (Ernest Hemingway)

Hemingway hà pruduttu a maiò parte di u so travagliu trà a mità di 1920 è a mità di 1950, è hè statu attribuitu u 1954 Premiu Nobel in literatura. Hà publicatu sette rumanzi, sei racolte di nuvelle brevi, è duie opere di non fiction. Trè di i so rumanzi, quattru racolte di nuvelle brevi, è trè opere di non-fiction sò stati publicati postumamente. Parechje di e so opere sò cunsiderate classiche di Letteratura americana.

Hemingway hè statu risuscitatu in Oak Park, Illinois. Dopu à u liceu, hè statu reporter per qualchi mesi per A Stella di Kansas City prima di parte per u Front italien per arruchjassi cum'è cunduttore d'ambulanza in Prima Guerra Munniali. In u 1918, hè statu feritu seriu è si ne volta in casa. E so sperienze di guerra anu fattu a basa per u so rumanzu Un addiu à e bracce (1929). (Ernest Hemingway)

In u 1921, si marita Hadley Richardson, a prima di quattru mogli. Si trasferenu in Parigi induve travaglia cum'è currispundente stranieru è cascanu sottu à l'influenza di u mudernistu scrittori è artisti di l'anni 1920 "Generazione Persa»Cumunità d'espatriati. Hemingway's rumanzu esordiu U sole risate altri hè statu publicatu in u 1926. Si divorzia di Richardson in u 1927, è si marita Pauline Pfeiffer.

Si sò divorziati dopu ch'ellu hè tornatu da u Guerra Civile Spagnola (1936-1939), ch'ellu hà cupertu cum'è ghjurnalistu è chì hè statu a basa per u so rumanzu Per Quale u Bell di Tolls (1940). Martha Gellhorn diventa a so terza moglia in u 1940. Ellu è Gellhorn si separanu dopu avè scontru Maria Welsh in Londra durante Secunna Guerra Munniali. Hemingway era presente cù e truppe Alliate cum'è ghjurnalista à u Sbarchi in Normandia e lu liberazione di Parigi.

Hà mantenutu residenze permanenti in Key West, Florida (in l'anni 1930) è in Cuba (in l'anni 1940 è 1950). Ellu hè guasi mortu in u 1954 dopu à un crash d'aviò in i ghjorni successivi, cù ferite chì u lascianu in u dulore è in male per a maiò parte di u restu di a so vita. In u 1959, hà compru un casa in Ketchum, Idaho, Induva, à a mità di u 1961, si hè suicidatu. (Ernest Hemingway)

A prima vita

Ernest Miller Hemingway hè natu u 21 lugliu 1899 in Oak Park, Illinois, un subborgu riccu ghjustu à punente di Chicago, à Clarence Edmonds Hemingway, un medicu, è Grace Hall Hemingway, un musicante. I so genitori eranu ben educati è rispettati in Oak Park, una cumunità cunservatrice di quale residente Frank Lloyd Wright hà dettu: "Tante chjese per chì tanta brava ghjente andessi". Quandu Clarence è Grace Hemingway si maritaru in u 1896, elli campava cù u babbu di Grace, Ernest Miller Hall, dopu à quale anu chjamatu u so primu figliolu, u sicondu di i so sei figlioli. 

A so surella Marcellina u precede in u 1898, seguitata da Ursula in u 1902, Madelaine in u 1904, Carol in u 1911, è Leicester in u 1915. Grace hà seguitatu a cunvenzione vitturiana di ùn differenzà i vestiti di i zitelli per genere. Cù solu un annu chì sipara i dui, Ernest è Marcelline s'assumigliavanu assai unu à l'altru. Grace vulia chì parissinu cum'è gemelli, cusì in i primi trè anni d'Ernest hà tenutu i capelli lunghi è hà vistutu i dui zitelli in vestiti femminili à u listessu modu.

A mamma di Hemingway, un musicante cunnisciutu in u paese, hà amparatu u figliolu à sunà u viuluncellu malgradu u so rifiutu di amparà; ancu se più tardi in a vita hà ammessu chì e lezioni di musica anu cuntribuitu à u so stile di scrittura, evidenziate per esempiu in u "contrapuntale struttura »di Per Quale u Bell di Tolls.

Cum'è un adultu Hemingway hà prufessiunatu d'odià a so mamma, ancu se u biografu Michael S. Reynolds indica chì hà spartutu energie è entusiasmi simili. Ogni estate a famiglia viaghjava Windemere on Lavu Vallone, vicinu Petoskey, Michigan. Quì u ghjovanu Ernest s'unì à u babbu è hà amparatu à caccia, à piscà è à campà in i boschi è i laghi di Nordu di u Michigan, prime esperienze chì anu inculcatu una passione per tutta a vita per l'avventura à l'aria aperta è campà in zone luntane o isolate.

Hemingway hà assistitu Liceu Oak Park è River Forest in Oak Park da u 1913 finu à u 1917. Era un bon atleta, impegnatu in una serie di sport-boxe, pista è campu, waterpolo è football; interpretatu in l'orchestra di a scola per dui anni cù a so surella Marcellina; è hà ricevutu boni voti in classi d'inglese. 

Durante i so ultimi dui anni à u liceu hà editatu u Trapeziu e Tabulà (u ghjurnale è l'annuariu di a scola), induve imitava a lingua di i scrittori sportivi è aduprava u nome di penna Ring Lardner Jr.-un annu à Ring Lardner di u Chicago Tribune chì a linea hè "Line O'Type". 

cum'è Mark TwainStephen CraneTiadoru Dreiser, e Sinclair Lewis, Hemingway era ghjurnalistu prima di diventà rumanzieru. Dopu avè lasciatu u liceu hè andatu à travaglià A Stella di Kansas City cum'è ripurtore cub. Ancu s'ellu hà statu quì solu per sei mesi, hà basatu annantu à u Star's guida di stile cum'è fundamentu per a so scrittura: «Utilizate frasi corte. Aduprate primi paragrafi corti. Aduprate un inglese vigoru. Esse pusitivi, micca negativi "(Ernest Hemingway)

Cuba

À u principiu di u 1939, Hemingway attraversò in Cuba in a so barca per stà in u Hotel I dui Mondi in L'Avana. Questa era a fase di separazione di una scissione lenta è dolorosa da Pauline, chì hà iniziatu quandu Hemingway hà scontru à Martha Gellhorn. Martha si n'andò prestu in Cuba, è anu affittu "Finca Vigía"(" Farm Lookout Farm "), un acre di 15 (61,000 m2) pruprietà à 15 miglia (24 km) da L'Avana.

Pauline è i zitelli anu lasciatu Hemingway quellu veranu, dopu chì a famiglia sia stata riunita durante una visita in Wyoming; quandu u divorziu di Pauline hè statu finalizatu, ellu è Martha si maritaru u 20 di nuvembre di u 1940, in Cheyenne, Wyoming.

Hemingway hà trasferitu a so residenza estiva primaria in Ketchum, Idaho, appena fora di u resort novu custruitu di Vallée du Soleil, è hà trasferitu a so residenza invernale in Cuba. Era statu disgustatu quandu un amicu pariginu hà permessu à i so misgi di manghjà da u tavulinu, ma s'hè innamuratu di i misgi in Cuba è ne hà tinutu decine in a prupietà. Discendenti di i so misgi campanu ind'è ellu Chjave Ovest casa.

Gellhorn l'ha inspiratu à scrive u so rumanzu u più famosu, Per Quale u Bell di Tolls, chì hà principiatu in marzu 1939 è finitu in lugliu 1940. Hè publicatu in uttrovi 1940. U so mudellu era di spustassi mentre travagliava un manuscrittu, è hà scrittu Per Quale u Bell di Tolls in Cuba, Wyoming è Sun Valley. Diventa una scelta di u Club Book-of-the-Month, vende mezu mezu milione di copie in pochi mesi, hè statu numinatu per un Premiu Pulitzer è, in parolle di Meyers, "hà ristabilitu trionfantamente a reputazione literaria di Hemingway".

In ghjennaghju 1941, Martha hè stata mandata in Cina per missione per Collier's rivista. Hemingway hè andatu cun ella, mandendu dispacci per u ghjurnale PM, ma in generale ùn li piaceva a China. Un libru di u 2009 suggerisce durante quellu periodu ch'ellu pò esse statu recrutatu per travaglià per l'agenti di l'intelligence sovietica sottu u nome "Agent Argo". Vultonu in Cuba prima di u dichjarazione di guerra da i Stati Uniti quellu Dicembre, quandu hà cunvintu u guvernu cubanu di aiutallu à rimpiazzà u Pilar, chì avia intenzione di aduprà per imbuscà i sottumarini tedeschi à u largu di a costa di Cuba. (Ernest Hemingway)

Paris

Carlos Baker, U primu biografu di Hemingway, crede chì mentre Anderson hà suggeritu Parigi perchè "u tassu di cambiu monetariu" ne facia un locu à bon pattu per campà, ancu più impurtante era quì "e persone più interessanti di u mondu" campavanu. In Parigi, Hemingway hà scontru u scrittore americanu è u cullettore d'arte gertrude stein, Rumanzu irlandese Ghjacumu gioia, Pueta americanu Ezra Pound (chì "puderia aiutà un ghjovanu scrittore à ascendà i scalini di una carriera") è altri scrittori. (Ernest Hemingway)

L'Hemingway di i primi anni di Parigi era un "altu, bellu, musculu, à spalle larghe, à l'occhi marroni, à guancie rosate, à mascelle quadrate, à voce dolce." Ellu è Hadley campavanu in una piccula caminata in 74 rue du Cardinal Lemoine in u Quartier Latin, è hà travagliatu in una stanza affittata in un edifiziu vicinu. 

Stein, chì era u bastione di mudernisimu in Parigi, diventa u mentore è madrina di Hemingway di u figliolu Jack; l'hà presentatu à l'artisti è scrittori espatriati di u Quartieru Montparnasse, ch'ella hà chjamatu "Generazione Persa"-Un termine Hemingway popularizatu cù a publicazione di U sole risate altri. Un regula à Stein's salone, Hemingway hà scontru pittori influenti cum'è Pablo PicassoJoan Miro, e Ghjuvanni Gris

Si hè infine ritiratu da l'influenza di Stein, è a so relazione si hè deteriorata in una lite letteraria chì hà duratu decennii. Ezra Pound hà scontru à Hemingway per casu Sylvia Beachlibreria Shakespeare è Cumpagnia in u 1922. I dui giranu l'Italia in u 1923 è campanu in a stessa strada in u 1924. Fissanu una forte amicizia, è in Hemingway, Pound ricunnosce è prumove un talentu ghjovanu. Pound hà presentatu Hemingway à James Joyce, cù quale Hemingway hà spessu imbarcatu in "spree alcolu". (Ernest Hemingway)

Durante i so primi 20 mesi in Parigi, Hemingway hà presentatu 88 storie per u Toronto Star ghjurnale. Hà cupartu u Guerra Greco-Turca, induve hè statu testimone di u brucia di Smirna, è hà scrittu pezzi di viaghju cum'è "Pesca di u Tonnu in Spagna" è "Pesca à a Truita Tutta l'Auropa: a Spagna Hà u Megliu, Dopu l'Alimagna". Hà descrittu ancu a ritirata di l'armata greca cù civili da Tracia Orientale.

Hemingway hè statu devastatu per avè amparatu chì Hadley avia persu una valisgia piena di i so manoscritti à u Stazione di Lione mentre viaghjava Ginevra à scuntrallu in Dicembre 1922. In u Settembre dopu a coppia hè vultata in Toronto, induve u so figliolu John Hadley Nicanor hè natu u 10 d'ottobre di u 1923. Durante a so assenza, u primu libru di Hemingway, Trè Storie è Dieci Poesie, hè stata publicata.

Duie di e storie chì cuntene eranu tutte e quelle chì restavanu dopu a perdita di a valigia, è a terza era stata scritta à l'iniziu di l'annu precedente in Italia. In pochi mesi un secondu volume, in u nostru tempu (senza capitali), hè statu publicatu. U picculu vulume includia sei figurette è una decina di storie chì Hemingway avia scrittu l'estate precedente durante a so prima visita in Spagna, induve hà scupertu l'emozione di u corsa. Mancava Parigi, cunsideratu Toronto inutile, è vulia vultà à a vita di un scrittore, invece di campà a vita di un ghjurnalistu.

Hemingway, Hadley è u so figliolu (cugnumatu Bumby) vultonu in Parigi in ghjennaghju 1924 è si trasferenu in un novu appartamentu in a rue Notre-Dame des Champs. Hemingway hà aiutatu Ford Madox Ford mudificà A Revista Transatlantica, chì hà publicatu opere di Pound, Ghjuvanni Dos Passos, Barunessa Elsa von Freytag-Loringhoven, è Stein, è ancu alcune di e prime storie di Hemingway cum'è "Campu Indianu". 

quandu In u nostru Tempu hè statu publicatu in u 1925, a giacca di a polvere avia cummenti da Ford. "Campu Indianu" hà ricevutu assai elogi; Ford l'hà vistu cum'è una storia impurtante impurtante da un ghjovanu scrittore, è i critichi in i Stati Uniti anu elogiatu Hemingway per avè rinvigoritu u generu di nuvelle cun u so stile croccante è l'usu di frasi dichjarative. Sei mesi prima, Hemingway s'era scuntratu F. Scott Fitzgerald, è a coppia hà fattu una amicizia di "ammirazione è ostilità". Fitzgerald avia publicatu Lu Granni Gatsby u stessu annu: Hemingway a leghje, li piaci, è decide chì u so prossimu travagliu duveria esse un rumanzu.

Cù a so moglia Hadley, Hemingway hà visitatu prima u Festa di San Ferminu in Pamplona, Spagna, in u 1923, duv'ellu fù affascinatu corrida. Hè in questu tempu chì hà cuminciatu à esse chjamatu "Papa", ancu da amichi assai più vechji. Hadley ricorderà assai più tardi chì Hemingway avia i so soprannomi per tutti è chì facia spessu cose per i so amichi; hà suggeritu ch'ellu li piacia à fassi circà. Ùn s'arricurdava micca precisamente cumu u soprannomu hè natu; però, hè certamente attaccatu. 

I Hemingways rientranu in Pamplona in u 1924 è una terza volta in ghjugnu di u 1925; quellu annu anu purtatu cun elli un gruppu di espatriati americani è britannichi: Hemingway's Michigan amicu di a zitella Bill Smith, Donald Ogden Stewart, Lady Duff Twysden (pocu divorziata), u so amante Pat Guthrie, è Harold Loeb. Qualchi ghjorni dopu à a fine di a festa, u so anniversariu (21 lugliu), hà cuminciatu à scrive u prugettu di ciò chì diventerà U sole risate altri, finendu ottu settimane dopu.

Qualchi mesi dopu, in Dicembre 1925, i Hemingways partenu per passà l'invernu in Schruns, Austria, induve Hemingway hà iniziatu à rivisà assai u manoscrittu. Pauline Pfeiffer si unì à elli in ghjennaghju è contru à i cunsiglii di Hadley, urgeu à Hemingway di firmà un cuntrattu cù Scribner. Partì da l'Austria per un viaghju rapidu in New York per scuntrà cù l'editori, è à u so ritornu, durante una tappa in Parigi, hà iniziatu un affare cù Pfeiffer, prima di vultà in Schruns per finisce e revisioni di marzu. U manuscrittu hè ghjuntu in New York in aprile; hà curreggiatu a prova finale in Parigi d'agostu 1926, è Scribner hà publicatu u rumanzu d'ottobre.

U Vechju è u Mare

U Vechju è u Mare hè un rumanzu scrittu da Ernest Hemingway in u 1951 in Cuba. Stu rumanzu hè famosu per parechje ragioni. Hè statu attribuitu u Premiu Pulitzer per Fiction in 1953, è hà ancu purtatu à l'attribuzione di u Premiu Nobel di Letteratura à Hemingway in 1954.

Sicondu altri, Ernest Hemingway hà fattu di più per cambià u stile di a prosa inglese più cà qualsiasi altru scrittore in u XXu seculu. Attraversu stu rumanzu, chì hè u so ultimu travagliu maiò di fizzione, hà mustratu a maiò parte di u so talentu cù una narrativa tremenda.

U Vechju è u Mare hè a storia annantu à un vechju pescatore sperimentatu è a so epica battaglia cù u grande marlin, a più grande cattura di a so vita. Dopu à ottantaquattru ghjorni senza catturà, u vechju avia decisu di navigà più luntanu chè qualsiasi piscadori prima, finu à u locu induve hà da pruvà a so fiertà ...

Sì ùn avete ancu lettu u rumanzu, forse avà hè u mumentu giustu per fà lu, finu à tandu, gode di ste 22 citazioni prufonde. (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway
  1. Avà hè u mumentu di pensà à una sola cosa. Ciò per quale sò natu. (Ernest Hemingway)
Ernest Hemingway

2. Chiunque pò esse pescatore di maghju (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

3. Ci hè assai boni piscadori è certi grandi. Ma ci hè solu voi (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

4. Ùn avete micca tombu u pesciu solu per mantene vivu è per vende per manghjà. L'hai tombu per orgogliu è perchè site piscadore. L'avete amatu quandu era vivu è l'avete amatu dopu. Se u tenite caru, ùn hè micca un peccatu di tumballu. O hè di più? (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

5. U mo pesciu maiò deve esse in qualchì locu. (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

6. Pesci, duverete more quantunque. Duvete tumbà mi ancu? (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

7. L'infernu cù furtuna. Porteraghju a furtuna cun mè. (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

8. Ogni ghjornu hè un ghjornu novu. Hè megliu esse furtunatu. Ma preferiscu esse esatta. Dopu quandu vene a furtuna site prontu. (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

9. A furtuna hè una cosa chì vene in parechje forme è chì a pò ricunnosce? (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

10. Hè bè chì ùn duvemu micca pruvà à tumbà u sole o a luna o e stelle. Basta à campà in mare è à tumbà i nostri veri fratelli. (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

11. Se l'altri mi sentianu parlà à voce alta penserianu chì sò pazzu. Ma postu chì ùn sò micca pazzu, ùn m'interessa micca. (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

12. Nuddu deve esse solu in a so vichjàia. (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

13. Odiu un crampu. Hè una tradimentu di u corpu stessu (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

14. Avà ùn hè ora di pensà à ciò chì ùn avete micca. Pensate à ciò chì pudete fà cù ciò chì ci hè. (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

15. Ùn l'hà micca dettu perchè sapia chì sì avete dettu una bona cosa ùn puderebbe micca accade. (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

16. Provu à ùn imprestà. Prima imprestate. Allora dumandate. (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

17. Un omu ùn hè mai persu in mare è hè una longa isula (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

18. U dulore ùn importa micca per un omu (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

19. "L'età hè a mo sveglia", hà dettu u vechju. «Perchè i vechji si sveglianu cusì prestu? Serà per avè un ghjornu più longu? " "Ùn sò micca", hà dettu u zitellu. "Tuttu ciò chì sò hè chì i ghjovani masci dormenu tardi è duri" (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

20. Lasciatelu pensà chì sò più omu di quantu sò è saraghju cusì. (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

21. Mantene a testa chjara è sappiate soffre cum'è un omu (Ernest Hemingway)

Ernest Hemingway

22. L'omu ùn hè micca fattu per a scunfitta. Un omu pò esse distruttu ma micca scunfittu. (Ernest Hemingway)

Pudete navigà in i nostri prudutti accedendu à questu Member.

Lascia un Audiolibro

Get o yanda oyna!